Se afișează postările cu eticheta Ştiaţi că.... Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ştiaţi că.... Afișați toate postările

joi, 22 mai 2014

Keep your heart healthy

Studenţii Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, an I, nivel licenţă, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, au primit, semestrul acesta, provocarea de a crea diverse campanii publice, axate pe problemele societăţii actuale.
Trei studente, printre care şi o concetăţeancă de-a noastră, au ales ca temă de proiect “Prevenirea bolilor cardiace”, având drept grup-ţintă tinerii studenţi, cu vârste cuprinse între 18-25 de ani, voluntari activi într-un ONG internaţional.
Studentele doresc ca după încheierea efectivă a campaniei, toţi participanţii să fie capabili să identifice cauzele ce duc la apariţia bolilor cardiace şi efectele negative ale acesteia, devenind astfel mai responsabili, iar 50% dintre ei să înceapă să se implice activ în stabilirea unei rutine sănătoase, necesare funcţionării optime a inimii (reglarea alimentaţiei, reducerea viciilor şi a stresului, eliminarea sedentarismului).
Mergând pe deviza că este mai uşor de prevenit o boală, decât lupta cu aceasta o data instalată în organism, studentele au organizat sesiuni de informare atât în Cluj, cât şi în Bulgaria, seminar de dezbateri, un flash mob, iar o echipă locală de baschet va juca un meci dedicat cauzei lor.
      Activităţile celor trei studente pot fi urmărite şi pe pagina lor de facebook. 
https://www.facebook.com/viatainimasanatate

sâmbătă, 25 ianuarie 2014

Importanţa elemetelor chimice în viaţa omului

IMPORTANŢA ELEMENTELOR CHIMICE
ÎN VIAŢA OMULUI
Argintul, Ag

După ce argintul pătrunde în organism, acesta se concentrează în focarele inflamaţiilor ficatului, rinichilor şi pielii. În antichitate, argintul era foarte preţuit. Alchimiştii îl considerau unul din cele şapte metale cu forţă tămăduitoare, antiseptică. Argintul era folosit pentru tratarea epilepsiei, nervozităţii, holerei şi rănilor infectate.
Una din cele mai folositoare proprietăţi ale argintului este cea de dezinfectare, fiind asemănătoare cu proprietăţile clorurii de mercur (II), clorurii de var. O băutură specială cu un conţinut mare de argint, este întrebuinţată pentru tratarea durerilor de cap, piederii glasului la cântăreţi, ameţelii şi fricii.
„Apa de argint” se formează la păstrarea apei în vase de argint sau la contactul apei cu obiecte confecţionate din argint. Apa sfinţită este argintată cu ajutorul unei cruci bisericeşti sau al unei căni confecţionate din argint. Această apă se păstrează mult timp fără să se altereze. Este foarte bine să folosim veselă din argint, pentru că aceasta este antiseptică, contribuind la îmbunătăţirea digestiei.
Excesul de argint în organism conduce la apariţia particulelor cancerigene, la slăbirea văzului şi la dereglări psihice.
Cele mai importante surse de argint sunt: organismele animalelor acvatice, ale mamiferelor, ouăle, laptele de vacă şi de căpră. O dată cu acumularea argintului în organism, pielea capătă o culoare albastră – deschis. Oamenii sensibili la argint sunt, de obicei, foarte nervoşi, îşi pierd des încrederea în sine,  le este frică, sunt pesimişti şi au emoţii negative. Se grăbesc mereu, temându-se să nu întîrzie undeva, au frică de diferite catastrofe. De obicei, sunt bolnavi de gastrită, ulcer stomacal şi intestinal, au insomnii şi dureri de inimă, le amorţesc mâinile.
Cel mai bun efect pentru organism îl are folosirea argintului în doze mici. Preparatul numit „ ploaie de argint” acţionează benefic asupra coardelor vocale ale cântăreţilor, lectorilor şi profesorilor.
Ştiaţi că…
În timpul înaintării armatei lui Alexandru Macedon în India, printre soldaţi se răspândise o epidemie gastro-intestinală, dar boala nu a tins nici un comandant, pentru că aceştia mîncau din vase de argint. Acest element chimic a fost întotdeauna un bun dezinfectant al apei şi mâncării.
Argintul se foloseşte şi sub formă de aliaje  cu alte metale la confecţionarea monedelor, la protezarea dinţilor, la confecţionarea bijuteriilor şi tacâmurilor.

Bibliografie:  A. Gulea, S. Kudriţcaia, V. Gutium, N. Simiţaru, „ Elemente chimice în viaţa omului,  
                      Editura ARC, Chişinău, 2007