luni, 10 februarie 2014

Simboluri şi termeni specifici alchimiei

A
         AGAT
  Piatră semipreţioasă, o varietate de calcedonie (cuarţ), prezentând în secţiune zone concentrice neregulate de culori diferite. Agatul este folosit pe lângă confecţionarea amuletelor cu efecte contra deochiului şi la confecţionarea unor piese de laborator(mojare,pistile).
        AGRICULTURĂ CELESTĂ
  Alegorie desemnând Opera alchimică în care procesele şi stadiile erau supravegheate şi conduse cu atenţie de alchimişti, întocmai urmăririi de către agricultori a însămânţării,creşterii şi maturizării plantelor terestre. "Plantele terestre"ale alchimiştilor erau metalele pământului care îşi aveau originea şi corespondenţa celestă cunoscută.
         ALCHIMIE
   În mod simplist, alchimia este asociată cu încercările de obţinere artificială a aurului,de căutare a pietrei filozofale, de preparare a elixirului vieţii.Alchimia, privită în cele mai importante aspecte ale ei, ar putea fi definită drept o filozofie a perfectibilităţii, un domeniu al cunoaşterii care viza teoretic şi practic vocaţia desăvârşirii Fiinţei în unitatea ei. Deci, alchimia nu era numai o formă de investigare a naturii, ci şi o disciplină filozofică şi spirituală.Originea cuvântului alchimie, provine din limba arabă, al- kimya,care e compus din articolul al şi cuvântul grec khymeia care înseamnă a topi,a lipi,a împreuna.
        ALCHIMIST
  Persoană preocupată de alchimie, indiferent de pregătirea sa profesională, meşteşugar, preot, artizan, spiţer, medic, jurist, profesor etc. Între cele două orientări ale alchimiei postparacelsiene din secolul al XVI-lea pragmatică şi sapienţială s-a produs o ruptură care a făcut din alchimiştii pragmatici precursori ai chimiei şi farmaciei, în timp ce alchimia sapienţială de orientare mistică, speculativă a rămas cu adepţii ei în universul conservator al alchimiei tradiţionale.Ironizat ca "suflător", datorită foalelor utilizate la menţinerea focului din cuptor,alchimistul pragmatic s-a dovedit un veritabil cercetător, iar laboratorul său, primul lăcaş indicat de istoria ştiinţei ca fiind destinat activităţii de cercetare. 
  Bibliografie: "Dicţionar de alchimie ilustrat", Alexandru Pop, Editura Paralela 45, Piteşti, 2006

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu